Asezare:

Asezarea Romaniei ii ofera o clima continentala, in particular in partile de est si sud ale muntilot Carpati si in mai mica parte in Transilavania, unde clima este mai mult moderata. O iarna lunga si severa (Decembrie-Martie), o vara fierbinte (Mai-August), si o toamna prelungita (Septembrie-Noiembrie) sunt principalele anotimpuri, cu o tranzitie rapida de la primavara la vara. In Bucuresti, temperatura zilnica minima in Ianuarie este in medie -7°C (20°F), si temperatura maxima in Iulie este in medie 29°C (85°F).

Cu o suprafata de 237.499 kilometri patrati, Romania este a 12-a tara ca marime din Europa. Situata in partea de nord-est a Peninsulei Balcanice, tara este la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, si la egala distanta intre partea cea mai de vest a Europei –- Coasta Atlanticului—si cea mai estica parte a Muntilor Urali. Din cei 3,195 kilometri de frontiera, Romania imparte 1,332 kilometri cu Ucraina si Republica Moldova la est si nord, cu Bulgaria in partea de sud, cu Serbia si Muntenegru in partea de sud-vest, si cu Ungaria la vest. In partea de sud-est, pe 245 de kilometric, tarmul Marii Negre ofera o importanta legatura cu marea Mediterana si Oceanul Atlantic.

Romania are o impartire traditionala in cateva regiuni istorice care insa nu mai au nici o functie administrative. Dobrogea este regiunea cea mai estica, extinzandu-se de la cursul Nordic al Dunarii pana la coastele Marii Negre. Moldova se intinde de la Carpatii Estici pana la Riul Prut, la granita cu Republica Moldova si Ucraina. Valahia se intinde de la sudul Muntilor Carpati pana la granita cu Bulgaria si este impartita de raul Olt in Oltenia sla vest si Muntenia la est. Dunarea formeaza o granita naturala intre Muntenia si Dobrogea. Zona vestico-centrala este cunoscuta sub numele de Transilvania, delimitata de arcul Carpatilor, care o separa de Maramures in nord-vest, de Crisana care are frontiera cu Ungaria la vest, si de Banat la sud-vest care este se invecineaza cu Ungaria, Serbia si Muntenegru. Aceste regiuni aflate la vest de Muntii Carpati detin cea mai mare concentrare a celor mai numeroese minoritati entice – unguri, germani si sarbi.

Granitele exterioare ale Romaniei sunt rezultatul unor evenimente relativ recente. Ca urmare a delimitarilor teritoriale de dupa Primul Razboi Mondial, cand teritoriul national includea doar Valahia, Moldova si Dobrogea. Aceasta zona cunoscuta sub numele de Regat s-a format prin dezintegrarea Imperiului Otoman la jumatatea secolului al 19-lea. La sfarsitului Primului Razboi Mondial, Romania a primit Transilvania si Banatul. O parte din teritorii au fost pierdute in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, dar au fost returnate dupa negocieri. Astfel, aceasta alipire a reunit aproximativ 85% a vorbitorilor dr limba romana din Europa de Est intr-o singura natiune si a lasat un numar considerabil de etnici ungari sub conducerea romanesca. Disputele dintre Ungaria si Romania privind acest teritoriu rabufnesc regulat, ambele tari considerand acest teritoriu ca parte a mostenirii nationale. Intrebari sunt de asemeni ridicate in legatura cu validitatea frontierei Romano-Ucrainene. Bucovina si Basarabia, foste tinuturi romanesti, care detin un procent semnificativ al populatiei vorbitoare de limba romana, au fost parte a Uniunii Sovietice de la sfarsitul celui de al Doilea razboi Mondial.

Coordonate geografice: 46 00 N, 25 00 E

Suprafata:
total: 237.500 km patrati
uscat: 230.340 km patrati
apa: 7.160 km patrati

Granite terestre:
total: 2.508 km
tari vecine: Bulgaria 608 km, Ungaria 443 km, Republica Moldova 450 km, Serbia 476 km, Ucraina (nord) 362 km, Ucraina (est) 169 km

Granita maritima: 225 km

Clima:

Datorita asezarii sale in partea de sud-est a continentului Europa, Romania are o clima care este o tranzitie intre temperata si continentala. Conditiile climatice sunt oarecum modificate de de relieful variat al tarii. Carpatii se comporta ca o bariera impotriva maselor de aer Atlantice, oprind influientele lor oceanice in vestul si centrul tarii, unde iernile sunt mai blande si innorate, cu ninsori frecvente , ceata si veri insorite cu precipitatii frecvente, descarcari electrice si ploi mai puternice. Muntii blocheaza de asemenea influientele continentale ale vastelor campii de nord din Ucraina si Rusia, care aduc ierni inghetate si ploi mai putine in sud si sud-est. In partea extrema de sud-est, influienta mediteraniana ofera o clima marina mai blanda. Temperatura medie anuala este de 11°C in sud si 8°C in nord. In Bucuresti, temperatura variaza intre -29°C in Ianuarie si 29°C in Iulie, cu temperaturi medii de -3°C in Ianuarie si 23°C in Iulie. Cantitatea de precipitatii , dealtfel adecvata de-a lungul tarii, scade de la vest la est si din munti spre campie. Unele zone muntoase primesc mai mult de 1.010 millimetri de precipitatii anual. Media anuala de precipitatii este de aproximativ 635 millimetri in centrul Transilvaniei, 521 millimetri la Iasi in Moldova, si numai 381 millimetri la Constanta pe tarmul Marii Negre.

Topografie:

Arcul Carpatilor se extinde peste 1000 de kilometri in centrul tarii, acoperind o suprafata de 70.000 de kilometri patrati. Acesti munti sunt de inaltime joasa pana la medie si nu sunt mai lati de 100 de kilometric. Muntii sunt adanc fragmentati de vai longitudinale si transversale si treversati de mai multe rauri principale. Datorita acestor caracteristici si faptului ca exista numeroase trecatori—unele la altitudini de pana la 2,256 metri—au facut Carpatii sa constitue o bariera mai mica pentru miscare, in comparatie cu alti munti din Europa. Un alt element caracteristic este faptul ca exista multe platforme erodate care ofera intinderi plate la inaltimi relativ ridicate, chiar si la peste 1.200 de metri.

Carpatii Romaniei se impart in trei zone diferite: Carpatii Estici, Carpatii Sudici sau Alpii Transilvaniei, si Carpatii Vestici, fiecare zona avand elemente distincte. Carpatii Estici sunt compusi din trei creste paralele, care merg de la nord-vest la sud-est., dintre care cea mai vestica e reprezentata de munti vulcanici cu numeroase cratere inactive. Acestia au deasemenea multe depresiuni intinse, iar in cea mai mare dintre ele este situat Brasovul. Carpatii Estici sunt acoperiti de paduri, (32% din padurile tarii), acestia detinand si minereuri incluzand aur si argint, iar apele lor minerale sunt folosite in numeroase statiuni balneare.

Carpatii sudici detin cele mai inalte varfuri, Moldoveanu (2.544 metri) si Negoiu (2.535 metri) si peste 150 de lacuri glaciare. Acestia au pasuni intinse si ceva paduri, dar doar cateva depresiuni intinse si resurse subterane. O retea antica de drumuri trans-Carpatice impanzesc zona si vestigii romane sunt inca vizibile. Numeroasele trecatori si vaile raurilor Olt, Jiu si a fluviului Dunarea ofera rute pentru sosele si cai ferate prin munti.

Carpatii Vestici sunt cei mai scunzi si sunt fragmentati de multe depresiuni structurale adanci. De-a lungul istoriei acestia au folosit drept “porti”, care au oferit pasaje usoare, dar au fost usor de aparat. Cei mai celebri dintre acesti munti subt Portile de Fier pe Dunare.

In interiorul marelui arc al Carpatilor se gasesc campiile unduitoare si dealurile joase ale Podisului Transilvaniei, cea mai intinsa zona plata a tarii si centrul Romaniei. Aceasta zona agricola importanta contine de asemenea mari depozite de gaz metan si sare. La sud si est de Carpati, sub-Carpatii ofera o zona deluroasa cu inaltimi variind intre 396 si 1.006 metri. Acest tip teren este intalnit si in partea vestica in zona dealurilor vestice care sunt doar putin mai scunde. Simetria in relieful Romaniei continua cu Podisul Getic in sudul Sub-Carpatilor, Podisul Moldovei in est, intre Sub-Carpati si riul Prut, si Podisul Dobrogei in sud-est, intre Dunare si Marea Neagra. Sub-Carpatii si podisurile ofera conditii bune pentru asezarile umane si sunt importante zone pentru cresterea fructelor, viticulture si alte indeletniciri agricole, plus zacaminte de minereuri si gaze naturale.

Dincolo de dealurile si podisurile Carpatice, se intind campiile spre sud si vest. In partea sudica a tarii, Cimpia Dunarii este impartita de riul Olt in Campia Romana in partea de est si Cimpia Olteniei sau de Vest in partea vestica. Pamantul este bogat, cu soluri cu cernoziom si formeaza cea mai importanta zona agricola. Irigatiile sunt intens folosite, iar mlastinile din zona inundabila a Dunarii au fost secate si indiguite pentru a oferi terenuri agricole aditionale.

Terenurile Romaniei cu cea mai joasa altitudine se gasesc pe latura nordica o regiunii Dobrogei in Delta Dunarii. Delta este o zona triunghiulara formata din mlastini, stuf, mici insule si bancuri de nisip, unde Dunarea isi incheie cursul de peste 3000 de kilometric si se imparte in trei brate inainte de a se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii ofera o mare parte a productiei nationale de peste, iar stuful este folosit in fabricarea celulozei. Regiunea foloseste de asemeni ca rezervatie naturala pentru specii rare de plante si animale incluzand pasari migratoare.

Dupa ce intra in tara prin sud-vest la Bazias, Dunarea curge aproximativ 1000 de kilometric prin sau de-a lungul teritoriului romanesc, formand frontiera sudica cu Serbia si Bulgaria. Practic toate raurile din tara se varsa direct sau indirect in Dunare contribuint cu aproape 40% la volumul de apa care se varsa in marea Neagra. Cel mai importante dintre aceste rauri sunt Muresul, Oltul, Prutul, Siretul, Ialomita, Somesul si Argesul. Raurile Romaniei curg de regula est, vest si sud din zona centrala a Carpatilor. Acestea sunt alimentate de ploi si zapada ce se topeste, care provoaca fluctuatii importante in debitul acestor rauri si uneori inundatii catastrofale. In partea de est, apele raurilor sunt colectate de Prut si Siret. In sud, raurile se varsa direct in Dunare, iar in vest acestea sunt colectate de Tisa, pe teritoriul Ungariei.

Dunarea este de departe cel mai important curs de apa al Romaniei, nu numai pentru transport dar si pentru producerea energiei electrice. Una dintre cele mai importante hidrocentrale din Europa se afla la Portile de Fier. Dunarea este o ruta fluviala importanta pentru navigatie interna, dar si pentru comert international. Este navigabila de-a lungul intregului curs romanesc si pentru nave maritime pana in portul Braila.

Terenul: Bazinul central al Transilvaniei este separate de Campia Moldovei la est de Muntii Carpati si separat de Cimpia Valahiei la sud de catre Alpii Transilvaniei.

Inaltimi maxime si minime:

cel mai de jos punct: Marea Neagra 0 m
cel mai inalt punct: varful Moldoveanu 2,544 m

Resurse Naturale: petrol (reservele in scadere), cherestea, gaze naturale, carbuni, minereu de fier, sare, pamant arabil, cenrale hidroelectrice.

Utilizarea terenului:
pamant arabil: 41%
culturi permanente: 3%
pasuni: 21%
paduri: 29%
altele: 6% (1993 est.)

Teren irigat: 31.020 km patrati (1993 est.)

Pericole naturale: cutremure de pamant; structura geologica si climatul fac posibile alunecarile de teren.

Mediul inconjurator – probleme curente: eroziunea si degradarea solului, poluarea apei, poluarea aerului in sud de la zonele industriale, contaminarea Deltei Dunarii.

Mediul inconjurator – tratate internationale:
parte din: Poluarea Aerului, Tratatul Antarctic, Biodiversitate, Schimbarea Climatului, Desertificarea, Specii pe cale de disparitie, Modificari ale mediului, Deseuri periculoase, Legea marii, Interzicerea testelor nucleare, Protejarea stratului de ozon, Poluarea de catre vapoare, Mlastini
semnat dar ne-ratificat: Poluarea aerului-Poluanti organici persistenti, Protocolul Antarctic de mediu, Schimbari ale climatului- Protocolul de la Kyoto.

NOTA Copyright: informatiile de pe aceasta pagina sunt proprietatea Romanian-Portal.com si nu pot fi copiate fara acordul in scris a Romanian-Portal.com. Se admite copierea de informatii doar cu precizarea sursei, prin postarea unui link catre Romanian-Portal.com

Pentru informatii ce pot fi adaugate pe aceasta pagina, sau pentru informatii care trebuie corectate, va rugam trimiteti email folosind formularul de contact